Icoane pe sticlă... icoane... Așa zic și eu afacere... (formează la telefon)
- Alo Marcel?
- Da.
- Mișu la telefon... vorbesc de la un telefon public, sunt la Satu-Mare, scurt. Pot să-ți procur niște vestigii, ieftine...
- Ce măi?
- Niște... reminiscențe sticlă...
- Aha... Martini. Ia-mi și mie câteva să...
- Da... numai la băutură ți-e capu'. Am niște racile domnule... racile. Chestii d-ălea care nu ne mai dezbărăm noi și ne critică, le iau ieftin la prima mână.
- Aha, înțeleg, ca la mare...
- Da, da, nu înțelegi nimic. Ce am venit la Satu-Mare ca să iau ceasuri, ce ești nebun?
- Eh, atunci?
- Vorbesc de la un telefon public.
- Ahh... și te plouă acolo...
- Păi, nu plouă! Cum o să plouă...
- Ah, la București plouă, rău de tot.
- Eh, da, da... observ că plouă pe banii mei.
- Păi spune, ce e?
- Păi cum sa-ți explic?...
- Păi oricum.
- Marcel, tu crezi în cineva pe lumea asta?
- Cred, în Maricica.
- Eh, mi-ai luat de grijă, minune, minunea asta cu Maricica... Lasă-mă cu Maricica că-nebunesc! Marcel... pot să-ți procur...
- Ei, ce?
- Păi asta e, ce... ce... Niște vederi cu ramă de se pun ele în casă pe peretele de la răsărit.
- Eu pe peretele ăla pun frigiderul.
- Nu... ești contra mea, ești contra mea... eu știu unde pui tu frigiderul Marcel... Nu toți oamenii pun frigiderul pe peretele ăla unde când intră cu botezul se duce drept acolo.
- Eh, în baie?...
- Ești nebun! Cum o să intre cu busuiocul în baie, cap de rumeguș! Marcel, Marcelică... Mișu la telefon...
- Da măi, tu...
- Nu știu, eu nu-ți cunosc părinții dar despre tine am auzit c-ai fost premiant în liceu, fi atent la ce-ți spun... Când zic Maramureș, tradiție, artă, artă primitivă, tu la ce te gândești?
- Hmm... la Maricica...
- Lasă-mă doamne cu Maricica că-nebubesc!
- De ce să te las băi?! De ce să te las?! Mă iubește, o iubesc... de ce să te las?
- Marcel, fi atent Marcel că-ți dau de-nțeles. Daca-aș zice luate-ar dracu', ar fi păcat...
- Păi normal, ce ți-am făcut?
- Și nu pot să-l omor că-i departe... Marcel, fi atent. Zic Maramureș, tradiție, ape, munți... că mai ascultă vreo-unu... localnici peste tot, și-n casă la câte-un localnic... la câte-un localnic în casă... eh, ce găsești la un localnic în casă?
- Palincă...
- Dacă mai zici odata palincă te strâng de gât prin telefon!... Atâta ști, palincă și Maricica! Mai bine erai mistic, înțelegi? Mistic! Mistic!!
- Păi nu sunt măi...
- Păi, puteam să am eu norocul ăsta? Dute la dracu'!
- Ba du-te tu la dracu'!
- Unde să mă duc eu Marcelică?
- La dracu'...
- Aha... hai că începi să intri pe drumul cel bun. Ești pe-aproape Marcelică, pe-aproape, fi atent... unde să mă duc eu Marcelică?
- La dracu'...
- Aha! Eh, eu zic ceva invers...
- Aha... vrei să te împaci?
- Nu, vreau să te otrăvesc Marcel, vreau să... Fi atent Marcelică, fi atent, stai că te iau altfel. Fi atent că nu mai am decât doi polei. Ascultă, tu ai văzut la televizor serialul ăla cu unul care avea ceva pe cap?
- Da, Kojak...
- Omule, ăla n-avea nici păr, darămite...
- Mite ce?
- Mite... nu că poate să-nebunească omu'! Poate să-nebunească omu'! Ascultă Marcel, stai că te iau altfel, am găsit - Bucureștiul, Bucureștiul îl cunoști, opera, opera ști unde e?
- Da.
- E, ce e vizavi de operă?
- Restaurantu' Opera...
- Eram sigur... Ascultă consumator ramolit, dar lângă restaurant, alături, când o iei pe strada sfântul Elefterie, subliniez sfântul Elefterie, ce e?
- Un părculeț...
- Bravo Marcel... bravo Marcelică, așa este, un părculeț, da așa e. Și când intri-n părculeț... înțelegi? Eh, eu pot să-ți procur...
- Castane...
- Asta este!... Asta este!... Castane! Uite de ce dau eu 200 de lei la telefon ca să te întreb pe tine dacă nu vrei să-ți aduc castane de la Satu-Mare. Marcel urmărește-mă că nu mai am bani...
- Ce să te urmăresc, eu-s de la miliție?...
- Marcel, Marcel stai, stai că te iau altfel... E ziua ta.
- Pe 29 mai.
- Când vrei tu...
- Nu e când vreau eu, ți-arăt și buletinul dacă vrei...
- Nu, te cred Marcelică, te cred, nu, nu trebuie să-mi arăți, nu trebuie să-mi arăți... ești în elementul tău... Vin, Maricica alături, pe masă vin...
- Roșu...
- Roșu, roșu... cum vrei tu... de care bei tu. Tu închini un pahar. Fi atent... închini un pahar de vin!
- Da.
- Zi mă închin!!
- Da domne, ce mare lucru?
- Îmi vine rău... îmi vine rău! E complet idiot, e idiot complet... Marcel, Marcel, stai că te iau altfel. Nu ai vin...
- Cum să n-am eu?! De ce să n-am eu, bă, vin?!
- Ho stai! Stai, presupunem că n-ai vin, na!
- Păi am bere...
- Nai nici bere! N-ai nimic lacomule! N-ai nici bere, nici vin, nimic! Nici un fel de băutură și Maricica a fugit cu unu-n provincie... Tu nu te rogi să-i calce tramvaiul?
- Numa' pe el...
- Normal... Eh, și cum te rogi?
- Călca-l-ar tramvaiul...
- Răule! Răule! Si nu-l calcă... renunți?
- Nu...
- E, ce zici? Cum te rogi tu?
- Arde-l-ar focul...
- Păi nu e frumos...
- Da, da' s-o ia pe Maricia e frumos?
- Păi nu e, nu e... și atuncea tu zici - dă Doamne! Doamne să-l calce tramvaiul! Zi!
- Să-l calce...
- Să te calce pe tine de idiot!... Zi după mine! Dă...
- Dă...
- Doamne...
- Doamne...
- Stop!! Stop!!! Aici am vrut s-ajung. Am niște poze cu omu'...
- Cum adică, tu ști cu cine-a fugit Maricica și mi-ai ascuns...
- Ești nebun... ești nebun. Am poze cu ălălaltul, cu...
- Da' ce sunt doi?
- Unul singur... celălalt... singuru'! singurul!...
- Da, ce să zic, mare lucru să ai poza mea...
- Da, bravo Marcel, bravo Marcel, va să zică tu ești un Dumnezeu...
- Da, sunt...
- Bine! Bine! Atunci făți icoane pe sticlă la Foto Buzești să vezi dacă ți le cumpără cineva. Marcel, alo Marcel? Marcel?? Na, că s-a-ntrerupt. Tocmai acuma când plecaseră și ăștia din jur. Marcel?? (bate în telefon, apoi formează din nou) Alo? Alo? Mișu! Mișu! Cum care Mișu? Mișu Mateiescu, Oraca, colegul tău. Marcel? Marcel, fi atent că pot să vorbesc c-au plecat toți. Vreau să-ți procur niște icoane vechi pe sticlă. Marcel? Nu e Marcel? Nu e casa Marcel? Nu e o casă? Da' ce e?... Tovarașul ofițer... vă rog să mă iertați... am greșit!...
