Poezii

Adrian Păunescu Viaţa, dublu mixt Trăiesc aici, dar mă simt că sunt departe, Din ce în ce mai singur şi mai trist, Nici nu mai ştiu cât pot să rezist, Închis într-un ziar şi într-o carte. Mă-ncredinţez iluziei deşarte Că mă salvează regăsirea-n Christ, Dar, vai, ajung un fel de dublu-mixt, Cu viaţă-n minus şi cu plus de moarte. Şi, totuşi, nu m-a ocolit norocul, Deşi mi-a fost întotdeauna greu, Şi-am transformat în foc destinul meu Ca, azi, cenuşa să rezume focul. Şi de-aş cădea, aşa cum cere jocul, Ca să devin o piesă de muzeu, Eu tot îi mulţumesc lui Dumnezeu C-a-ntârziat şi-aşa, prea mult, sorocul. 18 iulie 1997