Poezii

Ana Blandiana Revin în toamnă Revin în toamnă cum revin acasă Din ţări mai libere şi mai bogate - Ştiu iarna care vine, ştiu bruma care cade Şi ceaţa nesfârşită, nenţeleasă. Dar eu visez amiaza-mbrăţişată De frigul dimineţii şi al serii, Ora de miere, galbena zăpadă Pe care-o ning din crengi învinse merii. Eu plâng de bucurie în lumina Nestinsă încă de uriaşe nopţi Şi-n strugurii zdrobiţi în teasc din vina De-a fi prea buni, prea dulci, prea copţi. Eu vin spre frig, deşi de frig mi-e groază Spre fructul putred care se consumă În alcoolul limpede-n amiază Şi tulburat în asfinţit de brumă. Mi-e frică de-ntuneric şi totuşi vin, şi vin Din nesfârşite veri strălucitoare, Unde tânjesc spre fericitul chin Al boabei ce apune-n vin şi moare. Orgoliu fraged, dragoste copilăroasă, Fatală, somnoroasă demnitate. Revin în toamnă cum revin acasă Din ţări mai libere şi mai bogate.