Poezii |
Adrian Păunescu
Regresăm Nu-i nimic, e-n regulă, mai așteptăm două sute de ani, ce-o să fie, un biet accident istoric, o socoteală matematică greșită, suntem în Estul Europei, nu uitați. Rușii, da, Maghiarii, da, Polonezii, da, Bulgarii, da, noi, nu, noi nu, noi nu progresăm, că se interpretează, când nu voiau vecinii, noi nu puteam, n-aveam voie, când vor vecinii, nu vrem noi, n-avem nevoie, asta e, așa suntem noi, ai dracului, dați în Paște, asta e, dați în Paște, nu-i nimic, e-n regulă, mai vedem noi, mai vedem, aveți răbdare, nu bateți din picioare, nu vă pripiți noi regresăm cu plăcere, noi regresăm cu talent, noi nu ne luăm după nimeni decât când regresează. Două sute de ani! Atât! Aveți răbdare, nu chemați salvarea, nu exagerați, nu cricniți, regresați cu noi! Înapoi, marș! 8 aprilie 1988 |