Poezii

Adrian Păunescu Sunt radical Sunt radical mai precis sunt pentru păstrarea unui just raport între minciună şi adevăr, între eroi şi eroi, între plus şi minus, sunt radical, mai precis, mi-e silă de demagogia socialistă mai tare decât de demagogia burgheză pentru că o simt apăsându-mă cu mult mai de aproape. Sunt radical, cred că nu e bună legea care te condamnă mai grav dacă ucizi un urs decât dacă ucizi un om, ba mai mult, te condamnă mai grav dacă vorbeşti, dacă ai opinii, decât dacă ucizi. Sunt radical adica îmi închipui că dacă ecuaţia "poporul ne-a ales, vorbim în numele poporului, guvernăm în numele poporului, construim socialismul cu oamenii şi pentru oameni," este adevărată, nu e corect să-i distrugi omului casa, oraşul sau satul, fără să-l întrebi pe om; zece elevi au declarat la şcoală, când i-a întrebat dirigintele ce fapte bune au săvârşit, în ziua aceea, ca au ajutat o bătrâna să treaca strada dar de ce asa de multi, s-a mirat dirigintele pentru ca bătrâna nu voia să treaca strada au raspuns ei. Cam asta ar fi situaţia sunt radical şi o privesc în fata, dacă bătrâna nu vrea să treaca strada e greu să te lauzi ca eşti cel mai bun dintre oameni pentru ca o obligi să traverseze, şi lucrurile stau chiar asa, bătrâna nu vrea să treaca strada. bătrâna nu se afla pe strada nici nu exista strada, şi bătrâna nici nu e bătrâna. ci o tara emotionata ca va trebui să traverseze. Sunt radical, adica mi-e groaza de remuscarile care nu mai pot salva nimic, mai ales viata care şi asa se incapaţineaza de câteva generaţii incoace să se duca în pastele mă-sii. Sunt radical, îmi plac prunele, piersicile, marele veraţice, libertatea, femeia, granitele istorice, şi strugurii tamiiosi. Sunt radical, as putea dicta un poem şi de la un telefon public, dar tot radical sunt şi mentionind ca n-aş putea face aceasta decât dacă şi cea careia îi dictez ar avea telefon. Sunt radical, cred ca Maresalul Ion Antonescu, dacă ar fi rejudecat de un tribunal impartial, ar putea fi declarat fără rezerve, erou al Romaniei post-mortem şi martir universal, măcar după lectura Pactului Ribbentrop-Molotov. Sunt radical, cred în valoarea frunzei de varza aplicata pe lucrurile dureroase ale corpului. Sunt radical, nu cred să existe înger mai urât şi demon mai frumos decât omul, si, mai mult decât atât, nu cred să existe accident mai rodnic şi lege mai contrariata decât omul. Din mine insumi şi din ceilalti extrag radacina patrata şi observ ca nu e decât apa, apa în stare de gândire, apa cu suflet şi cu virtejuri, apa într-o nevindecabila formula chimica. Sunt radical, când ploua şi când ninge ştiu ca e vorba despre mine, despre apa care sunt, despre apa care sunt. 1 august 1988