|
|
Iulian Boldea
Poetul
captiv al propriei singurătăți
prizonier al propriei dureri
al propriului destin
el așterne în cuvânt
enigma clipei de acum
care se scurge încet-încet
în clepsidrele tainice
ale vertebrelor sale nevăzute
în arterele sale în care increatul
își face lucrarea
în care visul
putrezește tandru
|