Poezii |
Ion Minulescu
Plastică medievală Plouase... Și șoseaua-n vale Încercuia ca un inel Donjonul vechiului castel, Împodobit cu sfinți de piatră, Cu seniori și cu vasali, Cu cerbi goniți de câini ce latră Și-ntregul fast al vieții feudale Cu castelanii ei medievali... Deși ne cunoașteam de-atâția ani, Noi, totuși, parcă nu ne cunoșteam. Ca ne priveam (nu știu de ce) cu ochi dușmani... Dar în donjonul vechiului castel În care ne urcasem numai noi, Fantoma unui cavaler în zale de oțel Ne-a strâns deodată-n brațe pe-amândoi, Și-un zgomot de metal ne-a deșteptat Exact în clipa când ne sărutam (Ca-ntr-un tablou) În rama ferestrei fără geam, Dar cu zăbrele strâmbe și vechi de fier forjat. Azi plouă iar la Bran... Ce zici?... Nu vrei să revedem șoseaua udă, Donjonul cu ferestre mici Și cavaleru-n zale de oțel Ce-așteaptă dornic să ne mai audă Bătând în poarta vechiului castel?... |