Poezii

Ion Minulescu Rânduri pentru un necredincios Hai, vino!... Vino mai curând, să vezi Minunea-n care numai tu nu crezi ; Să vezi cum cerul vesel se coboară Şi muntele-ncruntat cum se ridică, Să prindă cea din urmă zi de vară Cu cel din urmă zbor de rândunică... Hai, vino!... Vino mai curând, s-asculţi Nemulţumirea celor mici şi mulţi, Că vara n-a ţinut decât trei luni, Şi-n viaţa unui an trei luni nu sunt Decât exact trei străchini de pământ Cu hrană pentru nouă guri de căpcăuni!... Hai, vino!... Vino mai curând, să-nveţi Secretul măscăricilor-poeţi... Să-nveţi să mori când nu ştii să trăieşti Şi să trăieşti abia după ce mori, Iar după moartea ta să te-ntregeşti Cu restul celorlalţi nemuritori!... Hai, vino!... Vino mai curând, să simţi Cum sună-o ploaie din monezi cu zimţi În punga goală-a unui biet ateu... Şi, travestit în cel ce-ai vrut să fii, Să-l poţi cinsti, cu-o halbă, pe bunul Dumnezeu!... Hai, vino!... Vino mai curând... Nu vii?...