Poezii |
Ion Minulescu
Cântec de leagăn Nani, nani... Dormi în paza nesecatului izvor De priviri Ce te-nfășoară ca-ntr-o haină de mătase, Nani, nani... Ochii mamei au vegheat întreaga noapte, Și-scum dormi, căci obosite dorm și florile din vase, Și parfumurile lor, Toate, unul câte unul, pe-al tău leagăn se cobor Nani, nani... Dormi în paza Ursitoarelor, Nani, nani... Dormi în vraja-mpletiturilor de șoapte Ce pătrund printre perdele Și te-ndeamnă: Dormi, căci somnul a cuprins de mult grădina - Lacul, nuferii, castanii, stângeneii și glicina - toate dorm. Dorm toate-n paza albelor priviri de stele... Dormi și tu - Prin candelabre, iată, adoarme și lumina, Dormi, Și somnul tău să fie mai senin ca infinitul Oglindit în necuprinșii ochi albaștri de femee, Visul tău să fie visul Insulelor Boromee, Visul tău să fie totul, Tot, precum e răsăritul, Începutul celor bune și sfârșitul celor rele. Și anii Să te-mbrace-n infinitul fericirii. Nani... nani... |