Poezii |
Lucian Blaga
Glas în paradis Vino să ședem subt pom. Deasupra-i încă veac ceresc. În vântul adevărului, în marea umbr-a mărului, vreau părul să ți-l despletesc să fluture ca-n vis către hotarul pământesc. Ce grai în sânge am închis? Vino să ședem subt pom, unde ceasul fără vină cu șarpele se joacă-n doi. Tu ești om, eu sunt om. Ce grea e pentru noi osânda de a sta-n lumină! |