Poezii

Marin Sorescu Enigma Domnule, am auzit în tinerete o ghicitoare Si i-am uitat raspunsul. ,,Tenghelita, Menghelita, De carcee, Tombolita. Ghici, ce e?" De vreo patruzeci de ani mă tot chinui S-o dezleg, Sau să-mi aduc aminte raspunsul. M-am dus în satuul în care-am auzit-o, Am intrebat din om în om: Nimeni nu stia, O ghicitoare care-a disparut. Maica Mare, Maria Radulescu Falcoianu Numita maica Rica, din comuna Redea, Romanati, I-a spus în 1919 lui neica lonescu, Din Redea, ghicitoarea asta. Când si-a dat el seama c-a uitat raspunsul, Maica Rica murise. Si de-atunci il tot chinuie. Daca ar fi ca în povesti, ar fi trebuit să i se taie Capul. ca nu poate dezlega enigma. Dar nici ghicitoarea nu se mai poate dezlega singura Si se foloseste de el, ca să-si aduca aminte Raspunsul. Toate au avut un sens pe vremuri, Si au disparut, fie sensul, fie cuvintele acestui sens. ,,Tenghelita, Menghelita, De carcee Tombolita. Ghici ce e?" Nu cred c-o să ghicesc pana mor, Spune batranul, si la coltul ochilor i se Increteste un zambet al ochilor, subtire. Da, uite ti-o spun si eu dumitale. Vezi dumneata ca si zicerile astea Sunt ca niste fantani, care, daca nu mai sunt sleite, Se infunda, cad ghizdurile si creste rogoz si Ardelul broastei din ele. Am văzut odata niste oameni Se uitau la o fantana, care se cam invechise. Cumpana se cam usurase. Unul a zis: - De coinace trebuie să mai punem Un fier de plug, Să atarne bine. Să se cumpaneasca bine, asa. Fierul vechi de plug Atarnand de cumpene, Arand prin aer de cate ori Se afunda galeata Si iarasi coborand cu brazda lui de cer... Daca mă-ntrebi unde s-au dus, toate, cum de-au disparut Nu stiu ce să-ti raspund. Ca ,,Tenghelita, menghelita" aceea. Ghici ce e?