Poezii

Octavian Goga

Octavian Goga (1881 - 1938) Note Bibliografice Născut 1 aprilie 1881 Răsinari, judetul Sibiu Decedat 7 mai 1938 Ciucea, judetul Cluj Tabel cronologic 1819 S-a născut Ion Bratu, bunicul dinspre mamă al lui Octavian Goga. 1851 S-a născut, la 28 martie, Iosif Goga, tatăl poetului, în comuna Crăciunel de pe Târnave, din părinti tărani. 1856 S-a născut, la 2 octombrie, Aurelia Bratu, mama poetului. 1868 Protopopul Ion Bratu îl întâlneste pe Mihai Eminescu, care se afla pe atunci prin Ardeal, si-1 ajută material. 1878 Moare Ion Bratu, bunicul poetului. 1878-1879 Iosif Goga e învatator în comuna Răsinari, judetul Sibiu. 1880 Iosif Goga se căsătoreste, la 27 ianuarie, cu învătătoarea Aurelia Bratu. Primavara Iosif Goga e ales preot în Răsinari, unde va rămâne până la sfârsitul vietii. 1881 1 aprilie Se naste, la Răsinari, judetul Sibiu, Octavian Goga, întâiul mare poet al generatiei Unirii de la 1918. 1883 15 septembrie Se naste Victoria, sora lui Octavian Goga. 1886 18 octombrie Se naste Claudia (Maria), sora lui Octavian Goga. 1888 11 decembrie Se naste Eugen Iosif Goga, care va fi si el scriitor (e autorul romanului Cartea făcerii). 1892 Octavian Goga intră în internatul liceului unguresc din Sibiu. 1893 14 mai Goga scrie primele versuri dedicate românului, care "de dimineata pănă seara tot lucra necontenit /Dar cu toată osteneală/ tot este nepretuit". 1894 Are loc la Cluj procesul Memorandumului. 1898 Apare prima poezie a lui Goga, semnată Octavian, în Revista ilustrata (an. I, nr. 5-6, mai-iunie, p. 107). Apare a doua poezie a lui Goga în "Familia" lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, nr. 44, p. 13, noiembrie). 1899 Goga trece la liceul românesc din Brasov. 1900 Goga îsi ia bacalaureatul. Vara Goga vizitează pentru prima dată Bucurestiul. 11 septembrie Se înscrie student la Facultatea de litere si filozofie de la Universitatea din Budapesta. 1902 1 iulie Apare la Budapesta revista "Luceafărul", unde Goga îsi publică majoritatea poeziilor. Apare în "Luceafărul" (nr. 11, 1 decembrie) poezia devenită romantă, Batrăni. 1903 Vara La Răsinari, Goga începe să traducă si să publice în "Luceafărul" celebrul poem dramatic al lui Madach Imre, Tragedia omului. Apare poezia Casa noastră, semnată Nic. Otavă, în "Luceafărul" (an. II, nr. 14-15, 1 august). 1904 Moare învătătoarea Victoria, sora poetului, care i-a inspirat poezia Dăscălita, publicată în "Luceafărul". Goga termină studiile. Facultatea de litere si filozofie a Universitătii din Budapesta îi eliberează un Absolutorium. Apare în "Luceafărul" (an. III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) celebra poezie Oltul, semnată Nic. Otavă. Despre geneza acestei poezii Goga scrie în Fragmente autobiografice. Poezia i-a făcut lui Caragiale o impresie exceptională. Apare poezia Dăscălita, semnată Nic. Otavă ("Luceafărul", an. III, nr. 7, 10 aprilie, p. 151). 1905 Apar în "Luceafărul" antologicele poezii: Plugarii, Lăutarul, Dascalul, Rugăciune, Clacasii. Apare volumul Poezii, Budapesta, Institutul tipografic si de editură "Luceafărul". Volumul cuprinde 48 de poezii si pe copertă poartă anul 1906. Volumul acesta a fost reeditat apoi de "Minerva", Bucuresti, 1907; în "Biblioteca pentru toti", nr. 286, Sibiu, 1910, si în primul volum antologic, tipărit de "Cultura Natională", Bucuresti, 1924, care cuprinde si volumele Ne cheama pământul (1909), Din umbra zidurilor (1913), Cântece fără tară (1916). A fost apoi introdus în toate editiile ce au urmat. Cuprinde 48 de poezii: Rugăciune, Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastră, Apostolul, Dascalul, Dăscălita, Bătrăni, Reîntors, Departe, Dorinta, Zadarnic, De-o să mor, În codru, Dimineata, Pe înserate, De la noi, Căntăretilor de la oras, Sara, Lăutarul, A murit..., La groapa lui Laie, Căntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Pribeag, Pace, Cade-o lacrimă, Singur, Părăsiti, Ruga mamei, Zadarnic, La stănă, Toamna, Copiilor, I, II, Părăsit, Despărtire, Învins, Solus ero, Noapte, Clacasii, Asteptare. 24 decembrie Moare Iosif Goga, tatăl poetului, care a fost probabil prototipul preotului din poezia Apostolul. 1906 Apare în "Viata românească" poezia cu o puternică notă socială Un om. 16 iunie Are loc logodna lui Octavian Goga. 1907 Au loc răscoalele tărănesti, care-i vor inspira lui Goga mai multe poezii, precum: Cain, O tară stiu, Cosarul si se vor resimti în întreaga atmosferă a volumului Ne cheamă pamăntul, publicat în 1909. 1908 Apare revista lui Octavian Goga "Tara noastră". 1909 Apare volumul de versuri Ne cheama pamăntul, în Editura "Minerva", 1909. A fost retipărit în volumul antologic de Poezii din 1924, precum si în toate editiile ce au urmat. Cuprinde 49 de poezii: Fecunditas, Prapastie, Căntecele mele, Înviere, Cosasul, Portret, De demult..., Colinda, Un om, Zile rele, Graiul păinii, Cain, Otara stiu, În munti, Prima lux, Cantorul Cimpoi, Străinul, Mi-a bătut un mos la poartă..., Scrisoare, Lacăs străbun..., Ion crăsmarul, Acasă, Nepotrivire, Asfintit, Carmen, 0 rază, Iubirea mea, Fior, Noi ne-ntălnim, Rapsodie, Trandafiri, Esti singură, Sufletul, A fost odat'..., Revedere, Răsuna toaca..., Căntece, I, II, III, IV, V, VI, Mos Crăciun, Sonet, Sonet, E sărbătoare, Tempora, Frumoasa cea din urmă, Poezie. 1912 Goga e închis în temnita din Seghedin pentru îndrăznetele sale articole patriotice. Acolo scrie poeziile Eu stiu un basm si Poetul. Semnată Octavian Goga, cu indicatia Seghedin, poezia Poetul a apărut în "Luceafărul", an. XI, nr. 10, 4 martie 1912, p. 196, si a fost reprodusă în volumul Din umbra zidurilor (1913). Nu numai indicatia Seghedin, care o însoteste, ne indică faptul că a fost scrisă în temnită, ci si următoarea însemnare, cu titlul Goga în temnita, publicată în "Luceafărul", nr. 7, din 12 februarie 1912: "În sfărsit, după multe amânări din cauza hartuielilor cu d-1 Vaida, poetul Goga a intrat în temnita Seghedinului, pentru a-si împlini pedeapsa de o lună. A plecat în tăcere, fără alai si fără sa-1 însotească strigatele de durere si de indignare ale poporului a cărui patimire a învesnicit-o în poeziile lui." O. Goga a fost închis pentru un articol publicat în revista "Tara noastră", în care "scria răspicat, se spune în însemnarea respectivă, despre mizeriile noastre interne si despre asupririle clasei feudale din Ungaria". 1913 Apare volumul de versuri Din umbra zidurilor în Editura "Minerva", Bucuresti, 1913. A fost introdus în volumul de Poezii, 1924, si în toate editiile ce au urmat. Cuprinde poezia Revedere si alte 62 de poezii, împărtite în patru cicluri: a) Din umbra zidurilor: Oaspe vechi, Agonie, Paris, Ziva, Notre Dame, Felinarul, În muzeu, Cinquecento, Mama, Mătusa mea, Oameni; b) Cântă apele: La mal, Aeternitas, Furtuna, Mare moartă, De profundis, Lacul, Mama Venerei eterne, Eu stau la mal, Scrisoarea ta..., Găndeste-te, Scirocco; c) Coarde vechi: Poet, Vorbeau azi-noapte două ape, Doina, Voi veniti cu mine, Inima, Strămosii..., Carmen laboris, Scrisoare, Mos Craciun, Eu stiu un basm...; d) Clipe: Trage-ti oblonul..., Căntecele mele, Poetul, Mi-am făcut un căntec, Un trandafir se stinge, Păcat, Taină, Toamna nouă, Ma-ntorc din nou, Lacrimi, Căntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Tăcerea ta..., Singurătate, Coboară toamna..., Singur, Sonet, Amurg, În brazi, Blestem, O lacrimă, La moarte, Cum zbori cu trenul, În drum, Mostenire, O clipă, Asteptare, Noapte, Apus, Pe-un album, Mors magna. 1914 Apare în volum piesa Domnul Notar si se joacă pe scena Teatrului National din Bucuresti. 1916 Apare volumul Căntece fără tară, în Editura C. Stefea, Bucuresti, 1916. A fost retipărit în volumul de Poezii, 1924, si în toate editiile ce au urmat. Urmează apoi cele 35 de poezii pe care le cuprinde volumul: Fără tară, Asteptare, Pajurei cu două capete, Tara mea de suflet, Săngele, În pacea mută, 10 mai 1915, Atunci, Portretul, Trenurile, Apostolul, Flamma mundi, În mormănt la Arges, Bal la palat, Pribeag străin, Latinitatea strigă din transee, Neutralul, Unui orb, Lupul, Boboteaza, Trecea convoiul mortuar, Aducerile-aminte, În suflet simt o teamă cum s-asterne, Lui Petofi, Unui scriitor văndut, Noapte, I, II, III, Doi frati, Pribeag, Hora valurilor, I, II, Poveste, Sufletul, Dies illa. Octavian Goga ia parte la primul război mondial si scrie ciclul de versuri Război. 1919 Goga e ales ministru al Instructiunii în guvernul de Uniune Natională. Văduva poetului ungur Ady Endre îi oferă spre vânzare proprietatea minunată de la Ciucea (între Cluj si Oradea). 1923 Goga e ales membru al Academiei. 1924 Goga obtine premiul national de poezie. 1928 Apare piesa Mesterul Manole. 1928-1938 Goga scrie foarte rar versuri, e absorbit de politică si de gazetăria la zi. 1938 Întors de la Cluj, la Castelul sau de la Ciucea, poetul suferă un puternic atac cerebral, paralizându-i partea dreaptă a corpului. Peste două zile, la 7 mai, se stinge din viată (58 de ani). 28 mai Moare Aurelia Goga, mama poetului. 1939 Apare volumul postum Din larg - poeme postume. Editura Fundatiilor; cuprinde 6 cicluri: a) Din larg, b) Razboi, c) Noi, d) Astazi, e) În sat, f) Traduceri. ION DODU BALAN